Discuția referitoare la discriminare și la minoritați nu este tocmai una noua. Mai multe organizații fac scandal de ceva vreme in scopul modificarii anumitor explicații din DEX, considerate ofensatoare.
Se pare ca lupta lor apriga a ajuns sa dea roade, caci DEX-ul va trebui modificat in conformitate cu cererile acestora, care vizeaza definiția a doua cuvinte, și anume „țigan” și „jidan”.
Avand formație de filolog, nu pot decat sa ma amuz vazand cat de puternice sunt efectele globalizarii. Mie mi se par foarte interesante textele cantecelor de pahar, ele fiind marturii extrem de la indemana ale vieții interbelice. Țigancile focoase, care innebuneau barbații epocii, vor disparea acum. Dupa cum generațiile tinere nici nu știu despre ce vorbesc cand fac glume referitoare la cațelușii de mașina cu capete flexibile sau la mileurile enervante pe care ma straduiam sa le patez in copilarie, așa nu vor mai ințelege nici copiii lor cum de puteau barbații inceputului de secol XX sa iubeasca și sa denumeasca subiectul iubirii printr-un termen peiorativ.
Singurii care vor pricepe vor fi filologii de atunci, care vor putea raspandi mult prea puțin vestea.
Și ceea ce mi se pare și mai ciudat este faptul ca nu cunosc niciun țigan care sa fie ofensat de cuvant in sine. Atitudinea face totul, dar ONG-urile funcționeaza pe criteriul corectitudinii politice. Criteriu care, dupa parerea mea, ne va depersonaliza atat de tare, incat nici nu vom mai pricepe ce vrem și, mai ales, de ce.
Insa, cum nici Academia Romana nu mai este tocmai o instituție a puterii, aceasta a trebuit sa cedeze la insistențele Consiliului Național de Combaterea Discriminarii și sa accepte ca noua retiparire a DEX-ului sa devina cea de-a treia varianta a dicționarului, in care sa se menționeze faptul ca termenii „țigan” și „jidan” au un caracter peiorativ, ca formele lor de referința sunt „rom” și „evreu” și ca folosirea lor este echivalenta cu discriminarea unei persoane care sa se incadreze in definiția respectivului termen.
De altfel, scopul acestor modificari este acela de a opri discriminarea. Continuu sa cred ca singurele lucruri pe care trebuie sa le facem pentru a stopa discriminarea sunt programele de implicare sociala comuna. Mai mult, daca respectivele minoritați continua sa aiba același comportament care a determinat discriminarea inițiala, tare-mi e ca, peste 100 de ani, ONG-urile se vor reuni iarași tot cu o falsa problema, aceea de a modifica definițiile din DEX ale cuvintelor „rom” și „evreu”, care au ajuns sa aiba caracter peiorativ.
Problema, dragilor și mulților semnatari ai acestei cereri, nu este limba. Dupa cum spunea Saussure, semnul lingvistic definește o realitate existenta și nu poate, sub nicio forma, defini un concept necunoscut. Așa ca toate aceste discriminari cu care va luptați nu sunt de salvat prin definiția de dicționar, acesta e doar un mod de a va face sa va simțiți in treaba, asemenea politicienilor care adopta forme fara fond. Ele sunt de salvat prin modificarea receptarii, sarcina mult mai dificila și de durata. Prejudecațile, asemenea fumului, au nevoie de foc.
Catre stingerea aceluia trebuie sa va indreptați forțele. Și, cu iertare sa-mi fie, dar focul nu-i facut din foile dicționarului explicativ al limbii romane. Nu de alta, dar cei care mai deschid DEX-ul nu obișnuiesc sa discrimineze.
