Canicula determina un efort urias de adaptare a organismului. Este foarte posibil ca o persoana care din punct de vedere medical nu are nicio problema depistabila sa aiba mici probleme care nu-i permit acomodarea la temperaturi foarte mari. De exemplu, in Franta, in vara anului 2004, numarul de stopuri cardiace a fost de 150, din care 20% reprezentau persoane perfect sanatoase din punct de vedere clinic.
Variatii temporare de tensiune
Hipotensiunea indica o presiune a sangelui mai scazuta decat cea normala. Hipotensivii sunt extrem de reactivi la variatiile de temperatura si mai ales la temperaturile caniculare, acestea provocand o scadere si mai mare a tensiunii. Dar problemele mari apar atunci cand stim de la medic ca avem o tensiune normala si in anumite perioade apare o scadere a presiunii sangelui din motive necunoscute, nedepistabile de aparatura medicala chiar si foarte moderna. Daca aceasta cadere de tensiune apare intr-o zi caniculara, riscul de lesin sau chiar deces este destul de mare. Astfel, temperatura ridicata determina dilatarea vaselor de sange din piele pentru eliminarea pe o suprafata cat mai mare a caldurii din corp. Ca urmare, presiunea sangelui scade si irigarea creierului de asemenea. In consecinta fie apare lesinul, fie intra in functie sistemul de alerta al simpaticului, care creste brusc tensiunea si contractiile inimii, crescand riscul de stop cardiac sau de spargere a vaselor de sange ale inimii. De asemenea, exista si riscul infarctului cerebral, determinat de spargerea unor vase de sange din creier. Alteori, apare hipertensiunea temporara, din cauze diferite, posibil nedepistabile. In acest caz, la temperaturi foarte ridicate, are loc o scadere a tensiunii, insa mecanismele care sustin tensiunea crescuta raman active. Astfel, dupa ce tensiunea scade foarte mult, intervine sistemul de alertare al sistemului nervos simpatic si comanda cresterea tensiunii. Problema este ca se poate intampla ca aceasta crestere sa fie amplificata de mecanismele care au ramas active, ale cresterii tensiunii. Ca urmare, tensiunea fie creste foarte mult si pune inima in pericol prin suprasolicitare, fie intervine sistemul opus simpaticului, parasimpaticul, care determina o scadere drastica a tensiunii, ceea ce poate conduce la lesin.
Probleme tiroidiene
Examinarea clinica a tiroidei, precum si alte analize sau chiar dozarile de hormoni pot arata o stare buna, perfect normala a glandei. Statisticile spun insa ca 2% din europeni au probleme de secretie intensa a tiroidei. Astfel, cand hormonii tiroidei sunt secretati in exces, acestia provoaca o supraincarcare a corpului, marind viteza arderilor celulelor. Daca se intampla ca aceasta hipersecretie tiroidiana sa aiba loc intr-o o perioada caniculara, riscul de supraincalzire, deci si de stop cardiac, este foarte mare chiar si la cei cu o inima de fier.
Probleme ale suprarenalelor
Glanda medulo-suprarenala fabrica in mod normal hormoni cu diverse roluri fiziologice, printre care producerea de caldura in organism si alertarea sistemului nervos. Cercetatorii au descoperit ca exista perioade din an in care secretia acestor hormoni este foarte crescuta desi nu suferim de vreo boala. Ca urmare, organismul se poate supraincalzi, iar riscul de accidente vasculare sau lesin este ridicat.
Focare de tip epileptic
Focarul epileptic este o zona din creier care se afla intr-o stare ridicata de excitatie si prin anumite stimulari poate declansa o reactie nervoasa violenta (criza de tip epileptic). Daca temperatura este ridicata, consecintele pot fi foarte grave.
Oboseala psihica
Majoritatea populatiei de la orase sufera de o forma moderata de oboseala nervoasa, dar putini sunt constienti de faptul ca traiesc intr-o permanenta nevroza. In unele cazuri, chiar si la nevrozele usoare supraincalzirea tesutului cerebral poate duce la comenzi gresite catre sistemul cardiovascular, dar si la arderea unor circuite nervoase care pot determina indirect accidente cerebrale.
Atacul de panica
In unele forme de nevroza, sistemul de alerta al organismului este dereglat. Ca urmare, pot aparea forme de tip atac de panica in care sistemul ardiovascular este suprasolicitat. Daca accesul de panica se produce pe caldura, riscul de accident vascular creste.
Epuizarea nervoasa
Lipsa somnului de noapte, suprasolicitarea nervoasa sau fizica pot produce dereglari importante ale sistemului cardiovascular. Daca se adauga si efortul de acomodare la canicula, riscul de infarct este foarte mare, chiar daca suntem declarati clinic perfect sanatosi.
Ce faci in zilele caniculare?
In afara de recomandarile medicale de a bea peste 2 litri de apa, a evita iesirile la orele pranzului, a purta haine de culoare deschisa, din fibre naturale, este nevoie sa mai stim urmatoarele: 1. Consumul de apa foarte rece poate duce la stop cardiac din cauza socului termic. 2. Racorirea in apa foarte rece dupa incalzirea la soare creste considerabil riscul la infarct sau accidente cerebrale. 3. Fumatul excesiv dimineata este uneori la fel de periculos ca si bauturile tari iin miezul zilei. 4. Excesele sexuale cresc cu 50% riscul de infarct. 5. Consuma cu moderatie bauturi cofeinizate si medicamente calmante. 6. Evita efortul fizic si psihic excesiv in mediu cu temperatura ridicata.
