Noul cod rutier nu schimbă nimic din ce-ar fi putut schimba

0
4
cod-rutier

Toată presa spune că noul cod rutier valabil de azi prevede noi reglementări pentru biciclişti. Faptul că nu se modifică însă nimic în lege scoate la lumină câteva probleme de sistem majore: consultare publică discriminatorie, zero interes faţă de alte tipuri de mobilităţi decât cele motorizate şi, mai ales, o ignorare încăpăţânată a exemplelor pozitive din vestul Europei.

Începând de azi, 8 august 2013, vor intra în vigoare noile prevederi legislative ale Codului Rutier, scriam şi noi acum ceva vreme, când prin presă apărea ştirea noii legislaţii ce urma să intre în vigoare. Pe scurt, ‘noutăţile’ ar fi urmat să fie astea:

Bicicliştii vor fi obligaţi să meargă într-un singur rând pe banda de circulaţie
Bicicliştii nu au voie să folosească trecerile de pietoni
Bicicliştii nu au voie să înveţe mersul pe bicicletă pe drumuri intens circulate
Bicicliştii sunt obligaţi să aibă asupra lor un act de identitate
Pe timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii de biciclete sunt obligaţi să aibă asupra lor actul de identitate
Toţi posesorii de vehicule au interzis de acum înainte să mai circule pe acostamentul drumului – aşa numita bandă de urgenţă. Excepţie fac bicicliştii,care pot folosi acostamentul dacă nu dispun de piste special amenajate şi nu pun în pericol circulaţia.
Amenzi de până la 600 de lei pentru cei care încalcă aceste prevederi

Primul lucru care trebui spus este că aşa-zisele noutăţi sunt vechi din 2002, iar mass-media a reciclat informaţia, din cauză de lene şi de caniculă fără să se obosească să vadă dacă e într-adevăr ceva nou de notat. Chiar şi aşa, faptul că legislaţia noastră rutieră defilează cu astfel de norme pentru biciclişti este deplorabil. Iar pentru că presa nu e în stare nici măcar să spună ce implicaţii au mai pe şleau aceste aşa-zise modificări, ar fi util să le luăm un pic la puricat.

Să mă refer în primul rând la toate aceste NU-uri din textul legii. Avem obligaţii, nicidecum drepturi dacă citim înşiruirea de mai sus. “Nu ai voie”, “Eşti obligat”, “Îţi este interzis”. Retorică ce ne aduce aminte, dacă mai era nevoie, că locul nostru în trafic nu e un drept, ci mai degrabă o concesie care ni se face de fiecare dată când folosim bicicleta pe drumurile “publice”.

Să luăm pe rând cele mai aberante dintre aceste paragrafe şi să le discutăm un pic.

1. Bicicliştii vor fi obligaţi să meargă într-un singur rând pe banda de circulaţie.

Ei bine, ce e minunat la bicicletă e tocmai faptul că facilitează socializarea, sentimentul de comunitate. Lucru dovedit de diverse studii, nu e vorba de o percepţie însiropată. Când ne încolonezi în şir indian, ne interzici acest privilegiu. Mai mult, un părinte nu se va simţi nici o clipă comfortabil când copilul său trebuie să pedaleze în spatele sau în faţa sa, şi nu în paralel. Sunt nişte subtilităţi, dar contează. Portugalia a adoptat recent un nou cod rutier, care permite tocmai acest lucru, ar trebui să ne uităm la astfel de exemple.

2. Bicicliştii nu au voie să folosească trecerile de pietoni.

În Portugalia, noul cod tocmai pe dos spune, şi anume că şoferii trebuie să acorde prioritate bicicliştilor care trec strada prin locuri amenajate. Mai important la noi este însă, evident, prioritatea acordată fluxului auto, în detrimentul tuturor celorlalţi utilizatori ai drumurilor ‘publice’.

3. Bicicliştii sunt obligaţi să aibă asupra lor un act de identitate.

Acesta nu este un proces de legitimizare, ci de legitimare. Cum ar veni, nu ai număr de înmatriculare, aşa că trebuie să te avem cumva la mână. O astfel de prevedere aberantă e echivalentă cu o prezumţie de vinovăţie la adresa tututor bicicliştilor.

4. Toţi posesorii de vehicule au interzis de acum înainte să mai circule pe acostamentul drumului – aşa numita bandă de urgenţă. Excepţie fac bicicliştii,care pot folosi acostamentul dacă nu dispun de piste special amenajate şi nu pun în pericol circulaţia.

Formularea corectă ar fi fost: e preferabil să fie folosite, nu este obligatoriu să fie folosite aceste piste. Când faci spaţii obligatorii pentru biciclişti, de fapt descurajezi o practică, o portretizezi ca fiind una periculoasă, care trebuie să se desfăşoare în spaţii special amenajate. “Şoseaua nu e loc de joacă”, să ne intre bine în cap, ci e acel spaţiu în care automobilul are suveranitate. Punct!

Bine, bine, veţi spune. Dar cum arată un cod rutier perfect? Există câteva recomandări în privinţa asta făcute de European Cyclists’ Federation (ECF), pe care le voi înşira mai jos. Mai există exemple de bune practici din ţări precum Olanda, Danemarca, Germania, chiar şi Ungaria, pentru autorităţi care vor să creeze spaţii publice şi pentru alţi oameni decât cei aflaţi la volan. Şi, aşa cum ziceam, mai există ONG-uri prin România pe care n-ar strica să le consulte aceste autorităţi atunci când redactează litere de lege. Marian Ivan de la Optar îmi spune că s-a făcut consultare, “noi am promovat-o. Dar nu ne-a interesat pentru că nu se făcea referire la biciclete”. Deci, ignorare totală, altfel spus, a bicicletei.

Ce spune prin urmare ECF?

1. Nu faceţi căştile de protecţie obligatorii.

Crează sentimentul că datul pe bicicletă e o activitate periculoasă, extremă. Spania a făcut pe dos şi opinia publică încă e revoltată, România e încă la stadiul de “recomandăm utilizarea căştilor”, slavă Domnului.

2. Permiteţi circulaţia pe contrasens pe străzile cu un singur sens.

Dintr-un motiv foarte simplu: sporeşte vizibilitatea bicicliştilor. În România este interzis, deşi unii poliţişti cred că ar fi de bun augur.

3. Managementul vitezei.

Există un trend tot mai vizibil la nivel european, sprijinit inclusiv de Comisia Europeană: limitarea vitezei în oraşe la 30km/h. Detalii despre petiţia de semnat, aici. În centrul Bucureştiului (în Piaţa Romană, mai precis), în tot acest timp, se construiesc pasaje subterane pentru pietoni, pe deasupra cărora automobilele să poată rula cu viteze de autostradă.

Să încheiem într-un ton deloc pozitiv, pentru că nu avem motive, din păcate. Toate politicile de mobilitate din România, tot eşecul lor, se poate descrie, biciclistic vorbind, dar nu numai, prin graficul de mai jos. Preluat din volumul “2010 Road Safety Target Outcome”, redactat de European Transport Safety Council (2011). Şi care spune cu câte procente a scăzut numărul bicicliştilor accidentaţi mortal în ţările europene în perioada 2001-2009. România nu doar că e pe ultimul loc, ci e şi singura ţară unde procentul bicicliştilor ucişi în trafic a crescut. Poate că e nevoie să se mai lucreze un pic la Codul ăsta Rutier, în condiţiile acestea.