Mai presus de toate, a fost un soc. Acesta este cuvantul pe care oamenii il folosesc din nou si din nou cand isi amintesc de moartea Printesei Diana intr-un accident de masina la Paris acum 25 de ani.
Femeia pe care a vazut-o lumea devenind dintr-o adolescenta timida profesor de gradinita, intr-o celebritate plina de farmec care a mangaiat pacientii cu SIDA si a facut campanie pentru indepartarea minelor antipersonale nu ar putea fi moarta la varsta de 36 de ani, nu-i asa?
„Cred ca trebuie sa ne reamintim ca ea a fost probabil cea mai cunoscuta femeie din lumea vorbitoare de limba engleza, in afara de probabil regina Elisabeta a II-a”, a spus un istoric.
„Si, avand in vedere aceasta personalitate masiva de celebritate pe care ea si-a dezvoltat-o, pentru a o stinge peste noapte, pentru ca ea sa moara in circumstante atat de tragice, la o varsta atat de frageda, cred ca a fost intr-adevar un soc masiv pentru multi oameni.”
Neincrederea a fost cea care a cimentat mostenirea Dianei ca femeie care a adus schimbari de durata familiei regale a Marii Britanii, ajutand la reducerea decalajului dintre secole de traditie si o noua natiune multiculturala in era internetului.
In primul rand, a fost revarsarea durerii din partea publicului care a transmis in flux la casa printesei de la Palatul Kensington pentru a plange pierderea unei femei pe care majoritatea nu o intalnisera niciodata. Numai asta i-a fortat pe membrii regali sa recunoasca ca atingerea obisnuita a Dianei s-a conectat cu oamenii in moduri care inca nu i-au trecut prin cap Casa Windsor.
De atunci, acele lectii i-au inspirat pe alti membri ai familiei regale, inclusiv pe fiii Dianei, printii William si Harry, sa fie mai informali si mai accesibili. Pentru dovada, nu cautati mai departe decat concertul stralucitor care a fost piesa centrala a Jubileului de platina din iunie, care sarbatoreste cei 70 de ani ai reginei pe tron.
Erau trupe de rock si cantareti de opera, dansatori si laseri care pictau imagini cu corgi pe cer. Dar cele mai mari aplauze au fost pentru Elizabeth insasi, care a aparut intr-un scurtmetraj pentru a imparti o oala de ceai cu comoara nationala britanica Ursul Paddington. Ea a rezolvat apoi un mister de lunga durata si a dezvaluit ce se afla in faimoasa ei geanta neagra: un sandvis cu marmelada – doar pentru urgente.
Nu era evident ca Diana va deveni rebela cand s-a casatorit cu Printul Charles.
Membra a familiei aristocratice Spencer, Diana era cunoscuta pentru funditele pline, fustele sensibile si un bob blond baietel cand a inceput sa se intalneasca cu viitorul rege. Dupa ce a parasit scoala la 16 ani, a petrecut timp la o scoala din Alpii Elvetieni si a lucrat ca dadaca si profesor de prescolar in timp ce locuia la Londra.
Dar ea a inflorit, devenind o icoana de stil international in momentul in care a pasit pe culoarul Catedralei Sf. Paul invaluita in dantela si urmata de un tren de 25 de picioare pe 29 iulie 1981.
Din acel moment, reporterii si fotografi au urmarit-o pe Diana oriunde mergea. In timp ce Diana ura intruziunea, ea a aflat rapid ca mass-media era, de asemenea, un instrument pe care il putea folosi pentru a atrage atentia asupra unei cauze si pentru a schimba perceptia publicului.
Acest impact a fost observat cel mai faimos cand printesa a deschis prima sectie specializata din Marea Britanie pentru bolnavii de SIDA, pe 9 aprilie 1987.
Astfel de ceremonii de taiere a panglicilor sunt un element de baza al indatoririlor regale. Dar Diana si-a dat seama ca era mai mult in joc. Ea a intins mana si a luat mainile unui pacient tanar, demonstrand ca virusul nu poate fi transmis prin atingere. Momentul, surprins de fotografii transmise in intreaga lume, a ajutat la combaterea fricii, dezinformarii si stigmatizarii din jurul epidemiei de SIDA.
Un deceniu mai tarziu, Diana era si mai experta in media.
Cu sapte luni inainte de a muri, Diana si-a imbracat o vizor de protectie si o jacheta de protectie si a mers pe o poteca degajata printr-un camp minat din Angola pentru a promova activitatea The HALO Trust, un grup dedicat inlaturarii minelor din fostele zone de razboi. Cand si-a dat seama ca unii fotografi nu au facut fotografia, s-a intors si a facut-o din nou.
Imaginile au atras atentia internationala asupra campaniei de a scapa lumea de explozivi care pandesc in subteran mult timp dupa incheierea razboaielor. Astazi, un tratat care interzice minele terestre a fost semnat de 164 de tari.
Dar acea platforma publica a avut un pret.
Casnicia ei s-a dezintegrat, Diana dand vina pe legatura continua a lui Charles cu amanta de multa vreme, Camilla Parker Bowles. Printesa s-a luptat, de asemenea, cu bulimia si a recunoscut incercarile de sinucidere.
„Cand mi-am inceput viata publica, acum 12 ani, am inteles ca mass-media ar putea fi interesata de ceea ce am facut”, a spus Diana in 1993. „Dar nu eram constienta de cat de coplesitoare va deveni acea atentie. Nici masura in care mi-ar afecta atat indatoririle publice, cat si viata personala, intr-un mod greu de suportat.”
In cele din urma, a contribuit la moartea ei.
Pe 30 august 1997, un grup de paparazzi au tabarat in fata Hotelului Ritz din Paris, in speranta de a obtine fotografii cu Diana si iubitul Dodi Fayed si-au urmarit masina pana la tunelul Pont de l’Alma, unde soferul lor a pierdut controlul si s-a prabusit.
Diana a murit pe 31 august 1997.
O lume uluita a plans. Buchete de flori, multe inclusiv note personale, au acoperit terenul din afara casei Dianei din Palatul Kensington. Cetateni plangand s-au aliniat pe strazile din afara Westminster Abbey in timpul inmormantarii ei.
Reactia publicului a contrastat cu cea a familiei regale, care a fost criticata pentru ca nu a aparut rapid in public si a refuzat sa coboare steagul peste Palatul Buckingham la jumatate de baston.
Doliul a provocat o cercetare a sufletului printre membrii Casei Windsor. Au inceput sa inteleaga mai bine de ce moartea Dianei a provocat un spectacol atat de coplesitor.
„Cred ca mostenirea ei a fost ceva pe care regina in intelepciunea ei (a cautat) sa-l adapteze in primii ani de dupa moartea ei”, a spus Smith despre focus grupurile si studiile pe care monarhia le-a folosit pentru a intelege atractivitatea Dianei.
„Regina avea mai multe sanse sa interactioneze cu oamenii si cred ca vezi informalitatea amplificata acum, in special cu William si Kate”, a spus ea.
William, sotia sa, Kate, de exemplu, a facut din imbunatatirea serviciilor de sanatate mintala un obiectiv principal, mergand pana acolo incat sa discute public despre propriile lor lupte. Harry este, de asemenea, un campion pentru veteranii militari raniti.
Reabilitarea reputatiei lui Charles a trebuit sa astepte pana cand furia publicului fata de tratamentul pe care l-a facut fata de Diana a inceput sa se estompeze. Acest lucru este acum in plin proces, ajutat de casatoria sa din 2005 cu Camilla, care i-a inmuiat imaginea. Regina la inceputul acestui an a spus ca spera ca Camilla va deveni regina consoarta atunci cand Charles va urca pe tron, incercand sa vindece rani vechi.
Dar exista lectii pe care monarhia trebuie sa le invete in timp ce se lupta cu consecintele scandalului legat de legaturile printului Andrew cu pedofilul condamnat Jeffrey Epstein. Dincolo de asta, exista decizia lui Harry si a sotiei sale, Meghan, de a renunta pe viata la indatoririle regale in California de Sud.
Meghan, o fosta actrita biraciala americana, care a crescut in Los Angeles, a spus ca se simtea constransa de viata la palat si ca un membru al familiei regale chiar s-a intrebat despre culoarea potentiala a pielii primului ei copil inainte de a se naste.
Acest episod arata ca familia regala nu a invatat pe deplin lectia Dianei.
„Inca o data, nu a fost creat suficient spatiu”, a spus Owens despre Meghan.
Diana a avut propriile ei lupte cu palatul, exprimandu-si nemultumirile intr-un interviu din 1995, care continua sa faca titluri. A fost fortat sa isi ceara scuze anul trecut, dupa ce o investigatie a descoperit ca reporterul Martin Bashir a folosit „metode inselatoare” pentru a asigura interviul.
Fratele Dianei a spus anul acesta ca interviul si modul in care a fost obtinut au contribuit la moartea Dianei deoarece a determinat-o sa refuze protectia continua de la palat dupa divortul ei.
Dar cuvintele ei despre felul in care dorea sa fie privita raman ferm in memorie.
„Mi-ar placea sa fiu o regina a inimii oamenilor, in inimile oamenilor, dar nu ma vad regina acestei tari”, a spus Diana in interviu. „Nu cred ca multi oameni vor dori sa fiu regina.”
