Despre Colocviul și Premiile Naționale “Ion Hobana”

0
103

In dimineața zilei de 26 mai, la Centrul Cultural Calderon al Primariei Sectorului 2 din București, a avut loc Colocviul Național “Ion Hobana” și decernarea premiilor cu același nume, organizate de Societatea Romana de Science Fiction și Fantasy și de Asociația Scriitorilor din București, cu sprijinul Ministerului Culturii.

Aceasta a treia ediție a colocviului s-a bucurat de o participare mai omogena decit in anii precedenți, iar premiile au raspuns unui accent mai puternic pus pe semnificația și valoarea pe termen lung a scriitorilor și operelor ciștigatoare.

Conferențiari

In doar doua ore, intr-un ritm susținut, avind apropieri personale de literatura speculativa și de tema colocviului – Utopie, distopie, anomie -, cei noua conferențiari au supus publicul din mansarda Centrului Calderon unui veritabil spectacol intelectual. Nimic din morga exagerata a simpozioanelor academice de pe vremuri, nimic din amatorismul bombastic al reuniunilor fandomiale de pe vremuri. Se pare ca formula de cooperare, SRSFF plus ASB, este deja rodata și iși va impune un standard și un stil.

A deschis lucrarile Gheorghe Sasarman, cu Religia ca utopie, un text de o luciditate calma, raspunzind intrebarilor esențiale despre viața, moarte, morala și alegere in stilul antiohian cunoscut al scriitorului-arhitect. Liviu Radu, deși avea textul scris in fața, a preferat un discurs liber despre Citeva considerații socio-economice in legatura cu conceptul de fericire intr-un mediu utopic sau distopic, cu concluzia ca “utopia unora este distopia celorlalți”. Eugen Stancu a alunecat puțin intr-un ton didactic, probabil și pentru ca a preferat sa vorbeasca liber pe tema O forma de distopie? Literatura de avertisment in anii ’80, vorbind despre lucruri pe care majoritatea le știam, traindu-le – ceea ce a dus, cred, la plecarea din sala a lui Mihail Gramescu. Zimbetul divertismentului intelectual a fost readus pe buzele ascultatorilor de conferința lunga, dar foarte bine scrisa intre reportaj, text de opinie și sinteza istorico-științifica, a lui Cristian Mihail Teodorescu, Sfirșitul cauzalitații, care a reușit sa reuneasca intr-un tot coerent tablouri de viața pre-decembrista, sondaje de opinie ad-hoc despre uzul internetului, superficialitatea investițiilor europene in fizica particulelor, ajungind la concluzia ca omul tinar de azi, in Romania ca peste tot in lume, traiește in a-cauzalitate. Incheind prima parte a programului, Danuț Ungureanu i-a adus un omagiu hermeneutic lui Alexandru Ungureanu cu Marele Prag dintre nicaieri și pretutindeni. Distopia vesela la Alexandru Ungureanui. Nostalgia pentru prietenul pierdut prematur nu a alterat calitatea analizei literare, aplicate la tema colocviului, pe romanul Marele Prag.

Oliviu Craznic, primind premiul de incurajare Eurocon 2012

Inainte de pauza, Horia Garbea și Cristian Mihail Teodorescu i-au acordat lui Oliviu Craznic diploma Premiului de incurajare obținut la Zagreb, la Eurocon 2012. In micul discurs de mulțumire, Oliviu Craznic a reușit sa uneasca toate numele semnificative din SF-ul rominesc de azi și, ce simplu ar fi, daca lucrurile ar sta chiar așa. I s-a urat ca acesta sa fie ultimul premiu de incurajare pe care l-a obținut, fiind vremea sa le ciștige pe cele cu greutate.

Dupa pauza, am redeschis șirul conferințelor cu a mea Topologie a utopiei și distopiei, in care am speculat puțin generozitatea acestei ramuri a matematicii, exemplificind-o cu scrierile lui Edwin Abbot, Italo Calvino, Gheorghe Sasarman, Danuț Ungureanu ș.a. Tonul academic a fost pastrat și adincit de Cosmin Perța cu Utopie sau distopie in romanul In zahar de pepene de Richard Brautigan, un construct despre prezența simultana a utopiei și distopiei sau absența acestora in stare pura in romanele din ultimii 50 de ani. Cristian Tamaș a construit pe baza Parfumului lui Patrick Suskind un Olfactorium. Utopia olfactiva, cecitate distopica, titlu care explica tot. Finalul expunerilor i-a aparținut lui Eugen Lenghel, cu un pamflet despre evoluția istorica a Romaniei și a tipurilor umane recente, intr-o nota personala dulce-amara: Utopie, Distopie, Romania.

Inaintea decernarii premiilor “Ion Hobana”, s-au purtat discuții despre organizarea Euroconferinței Asociației Europene de SF, de catre Romania, in 2014. Concluzia a fost clara – toate persoanele și entitațile semnificative din SF-ul romanesc ne vom implica in susținerea și realizarea acestui proiect, in imediat urmind sa imbunatațim comunicarea dintre noi. A contat enorm angajarea prin cuvintul președintelui ei, Horia Garbea, a Asociației Scriitorilor din București, ca sprijin logistic, know-how și PR.

Premianții: Mircea Liviu Goga, Gheorghe Sasarman, Dan Doboș (reprezentat de Eugen Lenghel)

Premiile “Ion Hobana”, ediția a doua, 2012, decernate de Societatea Romana de Science Fiction și Fantasy impreuna cu Asociația Scriitorilor București, cu sprijinul Ministerului Culturii, au fost primite de Gheorghe Sasarman – pentru Opera Omnia -, Mircea Liviu Goga și Dan Doboș – pentru Cea mai buna carte SF a anului 2011 (DemNet, respectiv Insula pescarușilor). Eugen Lenghel a citit cuvintul de mulțumire al lui Dan Doboș, absent de la colocviu și decernare fiind prins in munca sa la Iași.

La cocktailul de dupa, in dialoguri aprinse sau echilibrate, se poate spune ca urmatoarele rotații ale spațiului ficțiunii speculative romanești au fost proiectate spre o mai buna comunicare, o creștere a imaginii publice și susținerea calitații actului artistic. Sub numele carismatic al lui Ion Hobana, se pare ca SF-ul romanesc se va uni in cele din urma.