Exista mai multe teorii potrivit carora dezvoltarea omului s-ar datora alimentatiei bogate in peste.Inteligenta deosebita a delfinului, tigrului si jaguarului (feline-pescari), ca si a ursului polar in comparatie cu alte specii de mamifere nrudite se datoreaza, n mare masura, faptului ca se hranesc cu peste. Iar cercetatorii afirma ca saltul de la Homo Erectus la Homo Sapiens a fost determinat de acelasi tip de alimentatie.
Dezvoltarea psihica
Biochimistii britanici au descoperit ca mamiferele tropicale (inclusiv omul) care s-au adaptat la clima temperata necesita un surplus de vitamina D2 si fosfor, pentru o revitalizare a organismului si mai ales a celulelor nervoase, in special la iesirea din iarna. In urma a numeroase teste medicale, s-a observat faptul ca, primavara, toate tesuturile organismului au o accentuata carenta de aminoacizi esentiali, de saruri minerale mai rare (cum este seleniu), dar mai ales de vitaminele A, B1, B2 si D.
Acestea sunt prezente in cantitati crescute n fibrele musculare ale pestilor, iar absorbtia lor este maxima in lunile aprilie si mai in emisfera nordica, datorita specificului radiatiilor ultraviolete din aceasta perioada. Descoperirea de ultima ora ofera inca un argument pentru explicarea dezvoltarii capacitatilor psihice ale lui Homo Sapiens n regiunile europene cu iesire la mare sau foarte bogate in rauri.
Stimularea inteligentei
Pestele poate fi considerat un adevarat medicament naturist, elementele amintite fiind extrem de importante n profilaxia unor boli care se pot declansa n momentele de dezechilibru fiziologic: Calciul este vital in bolile produse de hipocalcemie, inclusiv afectiuni ale suprarenalei, boli nervoase, ale sistemului osos, probleme reumatice sau stomatologice. Magneziul este important in toate procesele nervoase si endocrine, ca si in afectiunile ginecologice (inclusiv infectii vaginale).
Fosforul intra n compozitia multor lipide, importante in procesele nervoase si implicit in vindecarea unor afectiuni precum depresii unipolare, schizofrenie etc. Seleniul este considerat metalul-cheie in bolile coronariene (ce pot conduce la infarct) si in prevenirea cancerizarii unor tesuturi. De asemenea, vitaminele A, B1, B2, D2, E au o absorbtie maxima in lunile aprilie-mai, reducnd cu 70% riscul la nictalopie (orbul gainilor, adica incapacitatea de a vedea clar seara), la boli retiniene (inclusiv procese care pot conduce la orbire).
Vitaminele din complexul B sunt absorbite din peste extrem de eficient, iar dupa ultimele date detin un rol extrem de important in blocarea declansarii starilor maniaco-depresive, ca si a unor gene responsabile de anumite forme de cancer. Datele obtinute de cercetatorii canadieni demonstreaza ca, la populatiile care consuma zilnic peste, eficacitatea partii rationale a scoartei cerebrale este mai crescuta.
De exemplu, I.Q.-ul (coeficientul de inteligenta) populatiilor tribale din insulele polineziene si indoneziene care consuma preponderent peste este, in medie, mult mai crescut dect al insularilor din aceeasi zona care prefera o altfel de alimentatie carnala.
Consumul de peste si varsta
Studiile din ultimii 12 ani ale antropologiei medicale dovedesc ca, in Romnia, cei mai multi longevivi au consumat peste saptamnal.
Sfaturi pentru dieta cu peste:
1.Dimineata se poate consuma doar pasta de peste sau salata de icre, la 20-30 minute dupa trezire, indiferent de ora
2. La pranz sunt recomandate n primul rnd ciorbele de peste acrite cu bors adevarat, din fermentatia tartelor de gru, fiind total contraindicate sarea de lamie sau otetul.
3. Dupa dejun, care trebuie sa fie bogat in carne de peste, nu se consuma vin sec (acru) si mai ales de tarii.
4. Orice preparat din carne de peste, consumat ntre orele 12.00-14.00 nu trebuie sa fie foarte tare prajit in ulei. Felurile de mncare bazate pe carne de peste se pot asocia cu o salata putin sarata si acrita. Gustul excesiv de acru reduce absorbtia aminoacizilor esentiali, a vitaminelor, precum si a unor saruri bogate in minerale.
