Prea multi sefi bine platiti si prea multi angajati, extindere foarte rapida dar amortizare foarte lenta a cheltuielilor cu extinderea, mentinerea pe piata a magazinelor neperformante sau proasta relatie cu furnizorii sunt doar cateva din cauzele care, conform unui raport al RVA Insolvency, obtinut de Finantistii, au condus la intrarea in insolventa a Mic.ro
In cuvinte simple, din analiza raportului RVA reiese faptul ca lacomia extinderii agresive, neinsotita de un calcul economic adecvat, a fost principala cauza a esecului afacerii. Asta chiar daca in raportul administratorului se precizeaza ca din cauza complexitatii afacerii, acest raport exprima deocamdata “opinii cu rezerve asupra cauzelor concrete ale ajungerii societatii in insolventa”. Mari minuni care sa schimbe substantial situatia nu sunt insa de asteptat.
In cele ce urmeaza, vom lasa in cea mai mare parte analiza RVA sa “vorbeasca” punctual, despre cauze.
Extinderea extrem de rapida a retelei, in ideea ca proiectul sa devina activ, profitabil si atarctiv pentru viitori antreprenori, s-a facut cu investitii mari pentru dotarea si utilarea moderna a spatiilor fixe, achizitionarea si dotarea magazinelor mobile, investitii care nu au putut fi amortizate conform previziunilor si au determinat dezechilibre patrimoniale majore si plati restante considerabile.
Tipul concurential al pietei de retail a pus firma in situatia neplacuta a imposibilitatii aplicarii unei politici de pret ce i-ar fi permis cresterea preturilor de vanzare in acelasi ritm cu cel de achizitie, situatie care ar fi permis mentinerea unui echilibru financiar mai solid, lucru care nu s-a intamplat.
Management defectuos dar si manageri prea multi, cu salarii prea putin corelate cu profitul. Spre exemplificare, Vlad Constantin Seitan, fostul coordonator al echipei de management operational lua chiar si in ianuarie circa 10.800 euro sau Anca Vlad, fosta head of category management & purchasing lua pana in ianuarie un salariu de aproximativ 7.500 euro (mai pe larg despre salariile sefilor in articolul din Finantistii ), chiar daca firma era de luni bune cu datorii.
Nu s-au luat decizii transante, de inchidere a centrelor de cost neperformante si concedierea pe cale de consecinta a personalului, fapt care a determinat acumularea de cheltuieli/plati restante cu chirii/utilitati/salarii pe perioade mari de timp.
Mai mult de cat atat, desi societatea nu mai are activitate din ultimele luni ale anului 2011, personalul a fost mentinut, achitandu-se drepturile salariale aferente, inclusiv pe luna decembrie 2011 si acumulandu-se in continuare datorii, pana la data concedierii, deci chiar si ulterior intrarii in procedura de insolventa, desi activitatea de exploatare nu mai functiona in parametrii rezonabili.
S-a ajuns astfel in situatia in care Mic.ro a acumulat datorii catre furnizorii de utilitati, chirii, salarii. Toate astea chiar intr-o perioada in care societatea nu mai obtinea chiar niciun venit din exploatare pentru ca toate punctele lucru fixe si mobile erau deja inchise.
Raportul mai critica si structura asociativa, parteneriatele create in baza contractelor de asociere, avand la baza o suma fixa datorata asociatului, necorelata cu volumul de incasari al punctului de lucru care facea obiectul asocierii. Aceasta situatie a determinat, pe de o parte, ne-cointeresarea asociatului in obtinerea profitului, precum si potentiale pierderi pe centre de cost, determinate de cheltuieli fixe necorelate cu veniturile obtinute.
Cu luni bune inainte de intrarea in insolventa, Mic.ro a ramas frecvent fara marfuri in magazine pentru ca nu a platit furnizorii. “Plata cu intarzaiere a furnizorilor, a condus , mai ales in cea de-a doua parte a anului 2011, la crearea unor refuzuri din partea acestora de a mai livra marfa debitoarei, creind acesteia dezechilibre majore intre cererea si oferta de produs oferit”, indica raportul.
Investitiile efectuate in baza unor contracte de leasing/credit au generat costuri fiannciare enorme, fapt care a determinat dezechilibre financiare pe masura.
Nici la capitolul marketing nu a stat firma prea bine. “O politica de marketing, in opinia noastra, pe alocuri, nu foarte eficienta ca raport cost/rezultate”, indica RVA.
In plata integrala a datoriilor acestei firme nu crede nimeni, avand in vedere ca valoarea activelor este sub datorii. Nici re-punerea ei pe picioare nu prea pare a avea sorti de izbanda. Nici administratorul judiciar nu crede in asa ceva ci crede mai degraba in intrarea in faliment si vanzarea activelor pentru a plati macar si partial creditorii.
E destul sa amintim ca, potrivit unor informatii recente ale reprezentantilor firmei, datoriile acesteia trec de 160 milioane de euro, cu alte cuvinte, in medie, datoria per magazin se apropie de 200.000 de euro.
Referitor la posibilitatea de reorganizare, administratorul judiciar a apreciat ca nu exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului, din mai multe motive. Unul ar fi lipsa de surse de finantare/disponibilitati proprii ale debitoarei. Altul este deteriorarea relatiilor cu partenerii contractuali. RVA aminteste si ca nu exista nici o infuzie de capital, care ar fi putut eventual revigora activitatea debitoarei.
Propunerea administratorului judiciar a fost si este de intrare in faliment a debitoarei. A existat insa o opozitie la intrarea in insolventa simplificata astfel ca, deocamdata, pana la pronuntarea tribunalului, lucrurile sunt… in aer.