De la validarea guvernului Ponta, indicele BET a pierdut 12%. BVB a Bucuresti a avut de departe cea mai buna evolutie in timpul guvernului PSD condus de Adrian Nastase in care BET-ul a crescut de opt ori. In perioada lui Tariceanu, BET-ul a scazut cu 35%, guvernul Boc a urcat BET-ul cu 78% iar scurta guvernare Ungureanu a adus un plus de 5%. Inainte de Nastase, guvernarea Mugur Isarescu a adus la BET un plus de 17,4%, Radu Vasile minus 40,1% iar Victor Ciorbea minus 22,5%, aflam din Ziarul Financiar.
Teoria spune ca guvernarile de dreapta sunt mai favorabile pentru piata de capital decat cele de stanga. Chiar daca ziarul nu insista insa asupra faptului ca la noi, guvernele de dreapta sunt uneori de dreapta doar cu numele, numeste concret decizii care au fost luate de guvernari si care decizii, in general, au pus mai mult piedici investitorilor. In plus, situatia economica a fost cu totul alta atat pe plan intern cat si pe plan extern in timpul guvernarilor de dupa anul 1990.
Concret, de la validarea guvernului Ponta de Parlament, indicele BET a pierdut 12%.
Bursa de la Bucuresti a avut de departe cea mai buna evolutie in timpul guvernului PSD condus de Adrian Nastase (decembrie 2000 – decembrie 2004), perioada in care BET-ul a crescut de opt ori iar BET-FI a urcat de 14 ori. Evolutia BET a fost de plus 701%. Cu alte cuvinte, cine ar fi cumparat actiuni la investirea lui Nastase si-ar fi inmultit banii de peste 10 ori la finalul mandatului sau.
Evolutia Bursei a fost influentata atat de evenimentele externe dar si de evenimentele si deciziile interne. Astfel, aderarea la NATO si UE si perioada externa de prosperitate a adus mai multi investitori pe bursa in perioada lui Nastase.
Tariceanu a introdus cota unica de impozitare dar a marit salariile si pensiile, fapt care nu a facut decat sa amplifice efectele crizei internationale pe plan intern.
Datoria publica galopanta
Datoria publica a prins viteza spre pragul de 40% din PIB si a adaugat 1 miliard de euro pe luna in primul trimestru, aflam din Ziarul Financiar.
Romania se apropie de limita de sustenabilitate a datoriei publice, de 40% din PIB, nivelul maxim acceptat de investitori. Cu pretul crearii unei rezerve de lichiditate, a fost accelerata cresterea datoriei publice in primul trimestru.
Datoria publica a continuat sa creasca alert in primul trimestru din acest an, inregistrand un salt de 12,4 mld. lei (aproape 3 mld. euro) comparativ cu sfarsitul anului trecut, ca urmare a politicii Ministerului Finantelor de accesare agresiva a pietelor de teama blocarii accesului la lichiditati.
In anii de criza, autoritatile romane nu au reusit sa stabilizeze ascensiunea datoriei publice. Cu cat datoria publica este mai mare, cu atat este perceput un risc mai mare si costurile de imprumut pe pietele externe sunt mai mari.
Cresterea economica cu ritmuri de peste 2% si continuarea reducerii deficitului bugetar sunt doua dintre solutiile de plafonare a datoriei la un nivel rezonabil, acceptat de investitori.
Ritmul alert de crestere a datoriei din ultimii ani, care devenise ingrijo¬rator in 2010, apropiind datoria publica de 40% din PIB, a dat semnale de temperare in 2011 si la inceputul acestui an.
Insa, dupa ce in ianuarie 2012 datoria publica a scazut, in februarie si-a reluat ascensiunea, facand un salt de 10 mld. lei fata de prima luna, pentru ca in martie sa se inregistreze o crestere de aproape 5 mld. lei. In consecinta, la sfarsitul primului trimestru datoria publica a ajuns la 235, 2 mld. lei, reprezentand circa 38,6% din PIB.
Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, a amintit ca pe termen lung datoria publica va trebui sa se aplatizeze si de aceea este necesara reducerea deficitului bugetar, constrangerea pietelor fiind cea mai puternica.
„Buffer-ul s-a creat din imprumuturi. Este un aspect pozitiv, chiar daca s-a inregistrat o crestere a datoriei publice. Acum Ministerul Finantelor este intr-o pozitie in care poate rezista turbulentelor de pe piete. Si vedem ca tensiunile revin. A fost o decizie mai mult decat inteleapta a Finantelor, o strategie corecta sa imprumute atunci cand pietele au fost calme si accesul pe piete a fost relativ usor. Acum costurile au crescut. Avem confortul si ne permitem luxul de a sta in afara pietelor 4-5 luni”, a spus Dumitru.
Plata anticipata a impozitului pe tranzactiile bursiere
Ministerul Finantelor Publice doreste sa impuna plata anticipata pentru tranzactiile bursiere derulate pe parcursul anului pana in luna februarie inclusiv, aflam din Bursa.
Aceasta prevedere se afla in draftul Scrisorii de Intentie catre Fondul Monetar International (FMI). Acest lucru apare in Nota de fundamentare a Proiectului de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale.
Romania, fara euro inca 10 ani?
Tinta adoptarii euro va fi rediscutata dupa alegerile din toamna de guvernanti, potrivit BNR. Unii analisti spun ca ar trebui amanata dupa 2020, ceea ce ar putea implica, insa, amanarea reformelor, scrie Evenimentul Zilei.
Situatia actuala a Greciei, tara care trece printr-o criza acuta si pentru ca a intrat prea timpuriu in zona euro, pune Romania in fata unei intrebari legitime: cat de oportuna ramane trecerea la euro in 2015?
„O decizie cu privire la adoptarea euro ar urma sa fie luata dupa alegerile din toamna”, a declarat, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR.
In presa au aparut zvonuri ca tinta va fi amanata, dar acestea nu au fost confirmate oficial. Apropiatii guvernului abordeaza, insa, deschis tema. „Tinta de trecere la euro in 2015 era nerealista, deoarece pana atunci nu vor fi intrunite conditii fundamentale”, a spus ieri Daniel Daianu, consilier de stat in cadrul Aparatului Propriu de Lucru al primului-ministru.
Aderarea la zona euro implica indeplinirea unor criterii precum stabilitatea monedei, un nivel moderat al datoriei publice, deficitului bugetar si inflatiei.
Mentinerea tintei ajuta si la disciplinarea economiei. Insa, pactul fiscal si alte tratate europene care au fost semnate si de Romania pot garanta si singure echilibrarea deficitelor, spun unii analisti.
„Cred ca Romania ar trebui sa adopte euro dupa 2020, poate peste 10 ani. Pana la urma, beneficiile pe care le-am avea nu sunt mai mari decat costurile. In interiorul zonei, convergenta reala este mult mai inceata si sunt mult mai mari tentatiile de a realiza dezechilibre. Statele se pot imprumuta mult mai ieftin, deficitele se pot extinde usor”, a spus economistul Florin Citu.
