Se spune ca drumul spre iad este pavat cu bune intentii.
Acest lucru nu a fost niciodata mai evident decat in Blue Blood sezonul 12 episodul 5, unde eforturile lui Danny si Anthony de a ajuta pe cineva duc la mai multe probleme.
Intre timp, neincrederea lui Jamie fata de tatal lui Eddie a creat si o situatie periculoasa sugereaza ca uneori nu exista castigatori.
Este greu sa-l invinovatim pe Jamie pentru neincredere.
Tatal lui Eddie a batut-o mai mult decat poate sa numere si, asa cum a subliniat Jamie, Eddie este intotdeauna suparat cand tatal lui este prin preajma.
Prima sa reactie cand a auzit numele tatalui sau a fost sa-i dea celuilalt politist un NU GENIAL sa vorbeasca cu el.
Si mai era o problema pe deasupra.
Eddie si-a invitat impulsiv tatal sa ramana fara sa-l intrebe mai intai pe Jamie. In timp ce cuplurile casatorite nu trebuie sa obtina permisiunea pentru orice, cuplurile nu ar trebui sa ia decizii atat de importante in mod unilateral.
Bineinteles, a intrebat spontan, in parte pentru ca Armin avea nevoie de un loc in care sa stea cat mai curand posibil pentru a indeplini conditiile eliberarii sale preventive.
Totusi, ar fi putut macar sa-l sune pe Jamie pentru a-l anunta, astfel incat sa nu vina acasa sa-si gaseasca socrii mai nepopulari facand un dus.
De asemenea, cuplul nu a avut nicio sansa sa repare lucrurile. Jamie l-a dat mai mult sau mai putin pe Armin cu piciorul la bordura, doar pentru a afla prea tarziu ca refuzul lui de a fi mai dragut contribuia la o situatie periculoasa.
Salvarea lui Armin de la vechiul sau coleg parea sa inmoaie atitudinea lui Jamie si a lui Eddie fata de Armin. Cu toate acestea, mi-as fi dorit sa fi existat mai multe discutii intre parteneri.
Evenimentele externe nu ar trebui sa rezolve astfel de probleme. Problemele de comunicare nu au fost inca rezolvate, mai ales ca tatal lui Eddie ar putea reaparea intr-o zi.
Frank: Eddie, toti membrii familiei tale sunt bineveniti la aceasta masa. Jamie: Vrei sa spui ca vine? Frank: Nu neaparat Danny: Ceea ce spune tata este ca, oricat de bine ar fi sa ai sfinti la masa asta, si-ar dori sa aiba si niste pacatosi. In plus, pacatosii spun cele mai bune povesti.
Totusi, am fost de acord cu Danny ca ar fi fost distractiv pentru Armin sa participe la cina familiei Reagan.
Ar fi fost al naibii de jenant, dar Frank ar fi incercat sa tina familia in frau si ar fi insistat sa fie politicos la masa lor.
Asta i-ar fi dat acestui act o alta dimensiune! Desigur, traficantul de droguri care incerca sa-l rapeasca pe Armin nu s-ar fi intamplat, dar aveam nevoie de asta?
Pe de alta parte, este nasol ca incercarea lui Danny de a face o fapta buna a rapit si pe cineva.
Nu banuiam ca „sora disparuta” era o fosta care nu voia sa fie gasita. Nu a fost o intorsatura evidenta, dar as fi putut sa o fac fara el.
De ce nu ar fi putut Danny nici macar sa faca bine cuiva si sa-si ridice moralul?
Ar fi fost la fel de imperativ ca femeia sa fie bolnava mintal si ar fi mai degraba sa fie fara adapost decat sa-i permita fratelui ei sa o ajute, iar atunci Danny ar fi putut sa-si faca fapta buna.
In schimb, punea in pericol o femeie.
Pana la urma totul a mers, dar totusi. Ce pacat!
Pentru o data, Danny si Anthony au dus vieti paralele. Cazul lui Anthony a ajuns sa demonstreze ca ea era o femeie vinovata, mai degraba decat sa elibereze o data o femeie nevinovata. Si el si Erin au primit si tratate mortuare.
Cu toate acestea, cea mai convingatoare poveste la acea vreme a fost conflictul lui Frank cu arhiepiscopul.
Imi place cand Blue Bloods au propria lor abordare mai conservatoare a problemelor actuale in care sunt implicati ofiterii de politie, cum ar fi miscarea Defund Police.
Majoritatea programelor adopta o atitudine mai liberala. Indiferent daca sunteti sau nu de acord cu pozitia Blue Bloods, cel putin telespectatorii ofera altceva de luat in considerare.
Cea mai buna parte a acestei povesti a fost atunci cand preotul a insistat ca el tine la raspundere doar reformele si politia proasta, iar Frank a subliniat ca nu acesta era scopul sloganului.
Resping acest slogan din acelasi motiv. Cuvintele au semnificatii, iar a spune un lucru in timp ce inseamna altceva nu ajuta cauza ta, indiferent care este acel lucru.
Frank: Mi-ai spus odata ca ai un mare respect pentru granitele dintre cele doua sfere ale noastre. Asa ca nu-mi spune cum sa-mi fac treaba. Arhiepiscop: Nu as visa la asta. Dar trebuie sa te intrebi ce este mai important pentru tine: biroul tau sau convingerile tale?
De asemenea, nu mi-a placut ca arhiepiscopul a incercat sa-l oblige pe Frank sa aleaga intre Biserica si cerintele biroului sau. Tipul nici macar nu credea ca preotul sau are dreptate, asa ca ce rost avea aceasta vinovatie odioasa?
In plus, Frank avea dreptate: nu era treaba arhiepiscopului sa-i spuna ce sa faca in cazul unei presupuse scurgeri de rea-credinta.
Cu toate acestea, eram curios cine a scurs informatiile, asa ca am fost dezamagit ca nu stim cine este.
Pana la urma, nu a contat, dar felul in care Frank a insistat ca nimeni sa nu deschida dosarul lui Abigail m-a facut sa ma intreb daca un membru al personalului sau era in spatele lui.
Avand in vedere atitudinea lui Sid, nu m-as mira daca el ar fi fost cel care le-a scurs si, daca da, ar fi fost o intorsatura uriasa.
Cu toate acestea, Frank a gestionat situatia cat se poate de diplomatic.
Se afla intr-un mister aproape imposibil datorita liderilor religiosi care doreau ca el sa-i sustina public, in ciuda protestelor active impotriva politiei.
Si nu, McDougal nu ar fi trebuit sa fie jefuit. Dar el si arhiepiscopul le-au dorit pe amandoua. Nu poti protesta fata de existenta politiei si cere ca departamentul sa-si puna imaginea publica mai presus de orice!
S-a facut dreptate si viata continua, dar jumatate dintre cei implicati ar fi trebuit sa stie mai bine.
