Sorin a pedalat sâmbătă şase ore, de la Hârşova la Vama Veche. Singur, de la 10 am la 16 pm. În medie 29 km/h, pe drumul vechi care trece Dunărea, pe lângă autostradă. De la Constanţa, au urmat E60 şi E86. O oprire pentru încărcat bidoanele de apă şi un sandviş. Multă ploaie, o altercaţie cu un camionagiu, dar şi inspiraţie la momentul potrivit, din partea unui bătrânel care căra, la deal, cu bicicleta, o ladă de lemne.
Sorin nu se află la prima drumeţie în afara Bucureştiului. A făcut deja Transfăgărăşeanul, Valea Oltului, Giurgiul şi alte bucăţi din drumul spre mare. Şi de data asta a încercat să strângă mai mulţi tovarăşi de drum, dar până la urmă a pornit de la Bucureşti cu un coleg, cu maşina, iar de la Hârşova a continaut singur cu bicicleta. Nu cu orice bicicletă, ci cu Bianchi Rekord 929 Campagnolo. Faptul că a ales o bicicletă de oţel, şi nu una cu cadru de carbon a îngreunat drumul, dar Sorin are iubirile lui şi le rămâne fidel.
“Nu poţi să pleci la un astfel de drum fără să fii bine echipat, oricât de uşor le-ar părea traseul unor biciclişti experimentaţi. Nu e bine să pleci doar cu apă plată la tine”, povesteşte el. Pe lângă echipamentul special (cască, lycra, încălţări) a avut ca ajutoare şi energizante care să ajute la reţinerea de minerale şi vigoare. În cele şase ore de drum, au fost atât momente toride cât şi stropi de ploaie torenţială, aşa că e mai bine să fii bine pregătit.
Ruta de la Hârşova la Constanţa a fost una variată, cu multe urcuşuri şi coborâşuri, “ca un mountain russe”. Mai mult, pe traseul ăsta, un camionagiu se plictisea şi a băgat sperieţii în el. “Ăştia sunt meseriaşi şi te iau la milimetru. Totul e să nu te panichezi”. Camionagiul a oprit la un moment dat în faţă şi şi-a primit semnul cu degetul, numai că până să-l ajungă Sorin din urmă, l-a apucat bunăvoinţa şi şi-a văzut mai departe de drum, departe de biciclist.
“Am avut parte şi de întâniri mai simpatice. Mi-a plăcut mult de un bătrânel cu un mountain bike neuns şi vechi, care căra la deal o ladă de lemne, pe spatele bicicletei”. A pedalat o perioadă în spatele lui şi i-a priit perseverenţa omului.
Pe drumul încercat de Sorin sunt pante pe care acesta le descrie ca fiind de 7%. Spre deosebire de cele de categoria I, de la Turul Franţei, de exemplu, care sunt de 9-10%. Complicată treabă 🙂 Poate de aia tot drumul nu a întâlnit decât un singur biciclist ce părea ieşit la antrenament.
Chiar dacă în Mangalia l-a prins o ploaie torenţială nu s-a oprit. A avut vânt din lateral/faţă şi de aici au ieşit şi cei 29 km/h.
A ajuns la timp în Vamă pentru a prinde furtuna de nisip, “fără tornadă”. “Mă întrebau toţi dacă sunt obosit. Nu eram chiar aşa”. La întoarcere a venit cu maşina. Din lipsă de timp. “Fain e să ai timp să te refaci”.
“De ce nu o maseuză?”Pentru că de obicei sunt bărbaţi în ciclism. E nevoie de multă forţă”.
PS: “În Vamă, la Saşa, au acum un borş foarte bun!” 🙂
Notă: am calculat noi că Sorin a pedalat sâmbătă, 138 de km. Să vedem ce o să aibă de povestit despre Transalpina 🙂
